Istoria locului

Parohia Ortodoxă Preoteasa

”Satul Preoteasa din comuna Valcău de Jos, județul Sălaj, poartă în tăcuta lui trecere prin timp această taină continuă a învierii. Deși izolat undeva în partea sud-vestică a județului, pe cursul râului Barcău, rezemat cu trupul pe coastele Apusenilor, el își păzește veșnicia cu un braț sprijinit pe legendă și cu celălalt pe Biserică.

Tărâm magic, scoborâtor în istorie din aburul vremurilor, în care lupul dădea nume de botez pruncilor „părăsiți” în mijlocul drumului, satul Preoteasa a ajuns până la noi legitimat de un topor de piatră aparținând culturii Tisa și de o legendă care îi leagă numele de o preoteasă și o moară de apă pe Barcău. Deși împuținată la număr, așezarea rezistă asaltului nemilos al vremurilor, ba, mai mult, se pregătește, cu un optimism demn de urmat, de înviere. De continua renaștere din sine, din trecut, dar mai ales din nesecata credință în Dumnezeu, pentru Care, să nu o prindă viitorul nepregătită, a ridicat o biserică nouă. Semn că aici nu vremurile fac legea, ci Dumnezeu.”

Sursa: www.ziarullumina.ro

Istoricul comunității parohiale.

Parohia Ortodoxă Preoteasa funcționează sub jurisdicția Protopopiatului Şimleu-Sivaniei. Până în anul 1996  a  fost filie la Parohia Ortodoxă Fizeş.

Localitatea Preoteasa este atestată documentar la anul 1423 cu denumirea Paptelek. De-a lungul timpului localitatea a avut diverse denumiri, iar din anul 1966 până azi localitatea poartă numele Preoteasa. Numele actual al localității este un feminin de la preot. Paptelek arată că era un teren care aparținea preotului, la fel cu multe alte toponime răspândite în toată țara. De obicei preotul era remunerat în natura, și pentru plata serviciului religios și întreținerea preotului fiecare localitate exista o eclejie ,,teren destinat întreținerii preotului”. Apelativul telek ,,teren, lot de pământ”sau ,,lot de casă” nu face decât să confirme acest lucru.

Din punct de vedere administrativ, localitatea Preoteasa face parte din comuna Valcău de Jos iar din punct de vedere geografic este așezată în partea sud-vestică a județului Sălaj.

Pe teritoriul localității Preoteasa au avut loc câteva descoperiri arheologice plasate în preitorie. Astfel în punctul La Pietre, la 1 km sud de școala din localitate, s-a descoperit o așezare aparținând culturii Tisa, faza târzie (Tiszapolgar, Bodrogkeresztur ?).Tot pe teritoriul localității Din hotar provin două dălți de piatră șlefuită. În punctul Lângă Pupos, la 1 km sud-vest de școala din localitate și la 500 m de punctul La Pietre s-a găsit o daltă de piatră șlefuită.

Istoricul bisericii parohiale.

Satul Preoteasa până în anul 1996 a fost filie în mod succesiv parohiilor Fizeş, Sâg, Valcău de Jos şi Valcău de Sus.

Aici a exista o biserică de lemn edificată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, la anul 1794. Această biserică azi nu mai există, fiind demolată în anul 1949. Biserica aceasta avea un plan dreptunghiular, cu o absidă decroşată u 5 laturi, fără pridvor. Biserica avea următoarele dimensiuni : 12 m lungime şi 5 m lăţime. Din această biserică se mai pătrează doar un clopot de bronz din secolul XIX.

Biserica actuală din Preoteasa a fost edificată între anii 1934-1937, prin grija neobositului curator Moga Gavril şi a fratelui sau Moga Teodor, care pentru a edifica această biserică au făcut o colectă în mai multe parohii din Ardeal. în acea perioadă slujea în sat preotul Pop Victor parohul din Valcău de Jos. Biserica este construită din piatra până la ferestre, iar de acest nivel este din lemn. Biserica are următoarele dimensiuni : 20 m lungime şi 9 m lăţime. Biserica a fost sfinţită în anul 1937 de arhiereu este de lemn.

În timp la această biserică s-au făcut mai multe reparaţii. Astfel în anul 1977 nu era s-a introdus curentul electric, s-au executat reparaţii la partea de zid constuită din lemn, şi s-a pictat.

In timpul păstoririi actualului preot paroh, Popiţ Claudiu originar din Siciu, între anii 1996-1999 se construieşte casa parohială, iar în 2007 se fac reparaţii la acoperişul şi exteriorul bisericii. În ultimii ani s-a început construirea unei noi biserici, care după dimensiunile şi arhitectura pe care o va avea va fi o adevărată catedrală. Această biserică în prezent este zidită la roşu şi acoperită.

Sursa: Pr. drd. Lazar Cosmin-Cătălin – Parohiile ortodoxe din comuna Valcău de Jos

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *